Putere Personala

William W. Atkinson | Rezumatul cărții | Puterea Interioară 

Descoperiți principiile puterii personale cu „Personal Power” de William W. Atkinson. Citiți rezumatul cărții pentru a vă valorifica potențialul interior prin gândire și voință.

Acest document rezumă concepte cheie din fragmente din „Puterea personală” de William Walker Atkinson, concentrându-se pe natura sinelui, voința, dorința și modul de cultivare a puterii personale. Atkinson prezintă o filozofie care pune accentul pe puterea individului de a-și modela realitatea prin dirijarea conștientă a facultăților mentale. Ideile sale se bazează atât pe gândirea psihologică occidentală, cât și pe conceptele filosofice orientale. Ideea recurentă a „EU SUNT EU” ca nucleu al sinelui și sursă de putere este esențială în cadrul său de lucru.

NATURA LUI „EU SUNT EU” ȘI A SINELUI MAESTRU

• Conștiința de sine fundamentală: Atkinson afirmă că în centrul fiecărui individ, dincolo de schimbarea gândurilor și sentimentelor, se află o conștiință de sine fundamentală exprimată ca „EU SUNT EU”. Aceasta nu este doar o idee, ci recunoașterea propriei existențe și ființe.
• „Cu impresiile din lumea exterioară, precum și cu relatările memoriei, inhibate sau blocate temporar, conștiința ta ar fi împinsă înapoi către acel raport fundamental, esențial și suprem: «EU SUNT EU».”
• Sinele Maestru: Conștiința „EU SUNT EU” este identificată cu „Sinele Maestru”, esența adevărată, neschimbătoare a individului, care transcende stările fluctuante ale minții.
• „Acest «EU SUNT EU» sau Sinele Maestru este subiectul permanent al proceselor și activităților tale de gândire și totuși este superior lor și capabil să se ridice deasupra lor.”
• Subiect permanent: Sinele Maestru rămâne constant, în timp ce gândurile și sentimentele sunt trecătoare. Atkinson folosește analogia unui pârâu: gândurile sunt apa în continuă schimbare, în timp ce „EU SUNT EU” este observatorul neschimbător de pe mal.
• „Fluxul gândurilor poate curge, mereu schimbându-se, mereu trecând, mereu devenind, niciodată același nici măcar pentru două momente consecutive; dar Gânditorul de pe malurile pârâului rămâne mereu același identic «EU SUNT EU» sau Sinele Maestru.”
• Nu Voința, ci Voința: Atkinson este, de asemenea, clar în ceea ce privește faptul că Voința este un instrument al Sinelui Maestru, nu Sinele Maestru în sine.
• „Oricare ar putea fi sau nu Sinele tău Maestru, cu siguranță nu este Voința ta, în părțile sale sau în totalitatea sa.”
• Conexiunea cu Realitatea Absolută: „EU SUNT EU” nu este doar o entitate izolată, ci un punct de contact cu o realitate universală, superioară.
• „Este un centru focalizat a Ceva sau Ceva infinit mai mare - punctul de contact dintre Universal și Particular, Nemanifest și Manifest, Necreat și Creat, Infinit și Finit.”

NATURA VOINȚEI ȘI DEZVOLTAREA EI

• Voința ca instrument: Atkinson subliniază faptul că Voința este un instrument puternic pe care Sinele Maestru îl folosește pentru a direcționa stările mentale, acțiunile și, în cele din urmă, viața cuiva. Voința este regizorul și stăpânul, nu „EU SUNT EU”, ci puterea pe care „EU SUNT EU” o poate direcționa.
• Importanța unui scop definit: Realizarea cu succes necesită o înțelegere clară a propriilor dorințe și obiective. Schimbarea scopului și conflictul de dorințe disipează energia mentală.
• „Idealurile neclare și nedefinite duc la scopuri împrăștiate și energie greșit direcționată. Omul care își dorește un lucru astăzi și altul mâine, probabil că nu va obține niciunul.”
• Dorință insistentă: O dorință puternică și neclintită, similară cu dorința de aer a unei persoane care se îneacă, este un element vital pentru succes. Intensitatea dorinței alimentează puterea voinței.
• „Dorința a fost numită pe bună dreptate «Flacăra care generează Aburul Voinței». Cu cât Flacăra este mai puternică, cu atât calitatea și puterea Aburului sunt mai mari.”
• Determinare persistentă: Capacitatea de a aplica cu perseverență voința pentru a atinge un obiectiv este crucială. Aceasta implică statornicie, fermitate în scop și perseverență în fața obstacolelor.
• „Caracteristicile Determinarii Perseverente sunt stabilitatea, perseverența, fixarea scopului, tenacitatea, perseverența și aplicabilitatea persistentă.”
• Etapele testamentului: Procesul testamentului se desfășoară în cinci etape:

1. Dorință: Dorința sau nevoia inițială.
2. Deliberare: Cântărirea opțiunilor.
3. Decizie: „Hotărârea de decizie”.
4. Determinare: Luarea de măsuri în urma deciziei respective.
5. Acțiune voluntară: Îndeplinirea efectivă a testamentului.

• „Dorința de a voi”: Acest concept reprezintă abilitatea de a folosi în mod deliberat voința pentru a se întări și a se direcționa. Voința nu este o resursă fixă, ci ceva care se dezvoltă în timp și prin utilizare.
• „Voința este auto-dezvoltată și auto-antrenată. Voința își aplică energiile asupra ei înșiși și, prin intermediul acestora, tinde să se perfecționeze și să se îmbunătățească.”

PUTEREA DORINȚEI ȘI CULTIVAREA EI

• Dorința ca forță: Dorința este o forță fundamentală și, atunci când este valorificată corespunzător, este o sursă de motivație și acțiune. Cu toate acestea, nu toate dorințele sunt egale. Dorințele superficiale și tranzitorii trebuie distinse de cele profunde, esențiale și permanente.
• Testarea dorinței: Atkinson oferă mai multe teste pentru a evalua adevăratele dorințe ale unei persoane.
• „Îți dorești suficient de mult”: Este dorința suficient de puternică pentru a obliga la acțiune și sacrificiu?
• Conținutul complet al dorinței: Cântăriți implicațiile unei dorințe, luând în considerare impactul acesteia asupra viitorului și asupra celorlalți.
• Profunzimea dorinței: Concentrați-vă pe dorințele adânc înrădăcinate în ființa cuiva, nu pe capricii trecătoare.
• Lupta dorințelor: Atkinson prezintă urmărirea dorințelor dominante ca pe o bătălie, în care dorințele mai slabe trebuie depășite. Acest lucru întărește ideea că nu toate dorințele sunt la fel de valoroase.
• „Printr-o lege psihologică ciudată, acești candidați supraviețuitori au preluat o mare parte din puterea și energia celor pe care i-au învins în luptă; învingătorii vor fi absorbit vitalitatea celor pe care i-au învins.”
• Puterea Dorinței Latente: El descrie un „mare rezervor de Putere a Dorinței” în fiecare individ, care așteaptă să fie activat și direcționat.
• „În tine sălășluiește o mare rezervă de Putere a Dorinței latentă, adormită... Ea se află acolo, relativ inactivă la suprafață, dar manifestând mereu o ebuliție ciudată, agitată, care vine din adâncurile sale.”
• Plata prețului: Îndeplinirea dorințelor necesită sacrificiu și disponibilitatea de a plăti prețul, fie în efort, timp sau renunțarea la alte dorințe.
• „Zeii le-au spus omului: «Ia ce vrei, dar plătește pentru asta!»”
• Tentații: Vor apărea multe tentații care încearcă să „devie” procesul de obținere a unei dorințe dominante. Capacitatea de a depăși dorința de satisfacție imediată în favoarea unui beneficiu viitor mai mare este un test al adevăratei dorințe a cuiva.
• „Deosebit de dificil de depășit și de cucerit sunt acele ispite care te determină să renunți la dorința ta de realizări viitoare în favoarea satisfacției dorințelor prezente.”

CREDINȚĂ, ACȚIUNE și Formula Maestră

• Rolul credinței: Atkinson subliniază importanța credinței și a așteptării încrezătoare în realizarea dorințelor. Îndoiala, neîncrederea și neîncrederea paralizează puterea dorinței.
• „Credința încurajează și susține, promovează și menține Dorința la cel mai înalt grad de eficiență; Îndoiala, Neîncrederea, Neîncrederea și Necredința întârzie și restricționează, inhibă și paralizează această manifestare eficientă a Dorinței.”
• Voința: Voința, în aspectul său dinamic, este vehiculul prin care cineva se îndreaptă spre realizare. Este aplicarea Voinței pentru a finaliza o acțiune.
• Formula Magistrală: Atkinson articulează o „Formulă Magistrală” pentru acțiune care încorporează elemente precum:

1. Viziune clară: A ști ce se dorește.
2. Dorință puternică: „Îți dorești suficient de mult.”
3. Așteptare încrezătoare: Credința în succes.
4. Determinare persistentă: Lucru neobosit pentru atingerea obiectivului.
5. Remunerație echilibrată: Disponibilitatea de a „plăti prețul”.

OBICEIUL, ATENȚIA ȘI DRESAMENTUL VOINȚEI

• Formarea obiceiurilor: El oferă reguli specifice pentru cultivarea obiceiurilor de voință, punând accent pe un impuls inițial puternic, evitând excepțiile și repetiția frecventă.
• „Când lansezi un nou obicei, folosește o inițiativă puternică... Nu permite niciodată să apară nici măcar o singură excepție sau un eșec până când noul obicei nu s-a stabilit bine... Când stabilești un obicei, ar trebui să repeți acțiunea asociată cât mai des posibil.”
• Direcționarea atenției: Capacitatea de a direcționa atenția este crucială. Voința trebuie să decidă care idei dobândesc predominanță, încurajând ideile pozitive și eliminându-le pe cele negative.
• „Voința este capabilă să determine care dintre motivele care o influențează va deveni cel mai puternic; ea realizează acest lucru hotărând care dintre două seturi alternative de idei va ocupa câmpul atenției în timpul conflictului dorință-doință.”
• Exerciții de antrenament al voinței: Atkinson sugerează diverse exerciții pentru dezvoltarea voinței, inclusiv îndeplinirea unor sarcini neplăcute, practicarea abnegației, implicarea în sarcini aparent banale de dragul întăririi voinței și temperarea voinței prin afirmare deliberată în moduri mărunte.
• „Menține facultatea vie printr-un mic exercițiu gratuit în fiecare zi. Adică, fii sistematic ascetic sau eroic în micile aspecte inutile; fă în fiecare zi ceva fără alt motiv decât că ai prefera să nu o faci...”
• Conștiința valorilor voinței: Prin alegerea constantă a acțiunilor care se aliniază cu propriile standarde, se dezvoltă o „conștiință interioară a valorilor voinței”, care ghidează deciziile viitoare.
• „Dacă procedezi cu seriozitate și hotărâre adecvate în munca de construire și stabilire a Tabelei tale de Valori ale Voinței bazată pe Standardul Fix ales, și apoi aplici standardele acelui Tabel în mod onest și conștiincios, atunci, în scurt timp, vei descoperi că ai stabilit ceea ce poate fi numit o Conștiință a Valorilor Voinței în ființa ta mentală subconștientă.”

PUTERE MENTALĂ, ATRACȚIA GÂNDURILOR ȘI REZISTENȚA

• Gândul ca forță: Atkinson subliniază faptul că gândurile sunt vibrații cu puterea de a atrage vibrații similare. Menținerea gândurilor pozitive, nobile, atrage experiențe pozitive și invers.
• „Uneori, prin transmiterea unor vibrații puternice de acest fel, îți provoci adevărate vârtejuri de gânduri pline de ură. Vechea zicală care spune: «Blestemele, ca găinile, se întorc acasă să se cuibărească» are o realizare practică în cazuri precum cele pe care tocmai le-am menționat.”
• Inducerea gândului: El discută despre influența undelor și curenților de gândire și subliniază faptul că ești mai predispus să fii influențat de gânduri și vibrații similare cu propriile tale gânduri.
• Centrul pozitiv: Conceptul de „EU SUNT EU” este esențial pentru ideea unui centru pozitiv, un loc interior al puterii unde rezidă Sinele Adevărat.
• „Ar trebui să perseverezi în această recunoaștere și realizare până când vei fi capabil să te simți ca acest «EU SUNT EU» – până când vei putea simți cu adevărat că «EU Sunt AICI» în chiar centrul ființei tale. Când vei fi atins acest stadiu al conștiinței Egoului , vei realiza că TU ești superior schimbărilor mentale și fizice și că nimic din lumea exterioară nu îți poate afecta cu adevărat poziția de siguranță și putere.”
• Aura protectoare: Aura personală a gândurilor, plină de gânduri pozitive, acționează ca protecție împotriva influențelor negative.

SIMȚURILE, JUDECATA LOGICĂ ȘI ANALIZA CARACTERULUI

• Mecanismul simțurilor: Atkinson descrie pe scurt mecanismele auzului, mirosului, gustului, văzului și pipăitului.
• Judecata logică: Judecata logică se bazează pe trei legi fundamentale: identitatea (un lucru este ceea ce este), non-contradicția (un lucru nu poate fi și nu fi în același timp) și mijlocul exclus (un lucru fie este, fie nu este).
• Calități de caracter: Atkinson definește o serie de trăsături de caracter cheie și expresiile lor „pozitive”, „deficit-negative” și „exces-negative”. De exemplu:
• Atenție concentrată: exprimată pozitiv ca atenție focalizată, deficitar-negativ ca „lipsă de concentrare” și exces-negativ ca „supraconcentrare”.
• Determinare persistentă: exprimată pozitiv ca perseverență, deficiență-negativ ca „Lipsă de persistență” și exces-negativ ca „Obținare încăpățânată”.
• Stabilitate: exprimată pozitiv ca stabilitate, deficit-negativ ca „Instabilitate” și exces-negativ ca „Inerție”.

FORȚA REPRODUCTIVĂ ȘI POLARITATEA SEXUALĂ

• Energia naturii: Atkinson observă că natura dedică o energie enormă reproducerii, folosind aceeași energie pentru regenerarea propriilor activități ale individului.
• Inversarea energiei: El subliniază că ocultiștii antici au descoperit capacitatea de a valorifica puterea reproductivă pentru regenerare.
• Secreții: Atkinson observă că lichidul prostatic, sperma, este secretat în momentul ejaculării și că expulzarea și secreția continuă reprezintă o perversiune a naturii.
• Polaritate: Atkinson sugerează că polaritățile masculină și feminină se atrag reciproc.

CONCLUZIE

Opera lui Atkinson prezintă un cadru cuprinzător pentru înțelegerea și cultivarea puterii personale, centrată în jurul conceptului de „EU SUNT EU”. El subliniază puterea Voinței de a direcționa dorințele și acțiunile cuiva și de a modela realitatea sa. Prin înțelegerea și stăpânirea principiilor Voinței, Dorinței, Atenției și Gândirii, indivizii își pot atinge obiectivele și pot trăi o viață cu scop și măiestrie. Opera sa îmbină psihologia cu ideile filosofice pentru a împuternici individul.